Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, memoria este un ”proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor”. Psihologia definește memoria ca fiind ”capacitatea de a coda, de a stoca și de a actualiza informațiile sau experiențele” unei persoane.
Proces cognitiv, memoria se bazează pe percepție, atenție și învățare și la rândul ei le influențează. Insă procesul de memorare este unul complex iar cheia este repetiția. Doar repetarea noilor informații sau punerea lor în practică în mod constant va duce la performanță, indiferent că vorbim despre capacitatea de a traversa strada, de a cânta la pian, de a citi, de a scrie sau de a rezolva o problemă matematică. Fără repetiție informația va fi uitată, uitarea fiind și ea un mecanism firesc al creierului uman.
Hermann Ebbinghaus, un psiholog german ce a trăit în secolul XIX, este cel care, în urma unui experiment condus asupra propriei memorii, a demonstrat că retenția de informații noi, sau memorarea, este strâns legată de trecerea timpului, vorbind pentru prima dată despre ceea ce cunoaștem drept ”curba uitării”.
Conform curbei lui Ebbinghaus, informațiile acumulate se pierd în lipsa repetiției în ritm accelerat. Mai exact, jumătate din ceea ce învățăm este uitat în aceeași zi, în timp ce 90% din informațiile cu care rămânem se vor pierde într-o săptămână.
În cadrul aceluiași experiment, Ebbinghaus a concluzionat că există mai mulți factori care impactează nivelul de retenție al noilor informații. Evident, unul dintre acești factori este timpul. Însă timpul nu acționează singur, ci împreună cu elemente ca: importanța și relevanța informației, felul în care este prezentată informația, starea emoțională la momentul învățării, somnul sau lipsa acestuia sau stresul.
O altă concluzie la care Ebbinghaus a ajuns în urma experimentului său este aceea că există anumite lucruri ce pot fi făcute pentru a combate uitarea și pentru a păstra informațiile pe termen lung.
O tehnică eficientă este repetiția în momente cheie. Scriam mai devreme că jumătate din ceea ce înveți astăzi se pierde în prima oră. Pentru a combate acest lucru este necesar ca același material să fie recitit a doua zi, a treia zi, a patra zi și recitit la 7 zile de la prima lectură, apoi la o lună.
Recapitulând materialul în mod constant - nu de mai multe ori în aceeași zi, ci mărind intervalul între repetiții în mod treptat - te asiguri că informația va rămâne proaspătă în mintea ta. Timpul necesar pentru că informația să rămână memorată pe termen lung depinde de mai multe lucruri, printre care cât de interesante sunt informațiile pentru tine sau câte detalii trebuie să reții.
Odată ce ai învățat, dacă vrei să reții mai ușor, începe să testezi informațiile pe care le-ai acumulat. O formulă matematică va fi întipărită în memorie mult mai ușor prin rezolvarea unor exerciții unde o vei pune în practică, decât prin învățarea ei ”ca o poezie”. La fel de bine poți ruga pe cineva să îți pună întrebări din materia pe care trebuie să o reții.
O altă tehnică pentru a reține informații este să ”predai” ceea ce ai citit. Această ”predare” nu numai că este o metodă de a te asigura că ai înțeles ceea ce ai citit, ci și un mod eficient de a cimenta informațiile. Nu uita că înțelegerea materialului pe care îl ai de învățat contribuie major la memorarea acestuia.
Dacă nu ai cui să ”predai”, poți la fel de bine să repeți cu voce tare. Această tehnică este eficientă mai ales în cazul celor care se bazează cu preponderență pe memoria auditivă.
Faptul că îți petreci ore în șir învățând nu combate curba uitării, ci, dimpotrivă, o accelerează, oboseala fiind inamicul memoriei. Pentru a preveni o astfel de situație, ia pauze de 20 de minute la intervale regulate, pentru a-i da timp creierului tău să se reîncarce. Vei constata că, în acest fel, te vei putea concentra mult mai bine și pentru o perioadă mai mare de timp.
Creierul uman are tendința de a reține mai ușor acele informații care sunt relevante pentru el. Cu siguranță ai constatat că reții anumite informații cu mai multă lejeritate decât altele. De exemplu, o persoană care învață cu ușurință una sau mai multe limbi străine poate avea dificultăți în a reține noțiuni matematice, sau invers. Într-o astfel de situație, îți poți ”păcăli” creierul, înțelegând de ce este importantă informația respectivă și cum te poate ajuta pe termen lung.
Nu toci! Învață lucrurile logic, făcând o schemă sau un rezumat. Numeroase studii au demonstrat că reținem informațiile mult mai ușor atunci când le scriem. Atenție, însă, nu folosi laptopul, tableta sau telefonul, ci stiloul și hârtia. Poți adăuga în dreptul ideilor principale cuvinte cheie, cuvinte ușor de reținut pentru tine, care să-ți fie familiare și pe care să le asociezi cu ideea principală.
Un alt lucru care te poate ajuta enorm este folosirea culorilor pentru a memora mai rapid. Pastrează la îndemână un set creioane colorate sau carioci pentru a sublinia, a încercui anumite lucruri, încercând să folosești o singură culoare pentru aceeași idee. De exemplu, dacă ai de învățat despre apele Europei, poți folosi verde pentru lacuri, albastru pentru râuri, roșu pentru fluvii, negru pentru mări, etc.
Prin astfel de tehnici înțelegem folosirea anumitor obiecte, imagini, acronime care te pot ajuta să reții mai ușor. Este dovedit faptul că ne amintim mult mai ușor imaginile și poveștile decât textul scris. Ca atare te poți folosi de imagini sau mini povestioare pentru a memora o anumită informație.
De exemplu, dacă ai de învățat o lecție la istorie, închipuie-ți că te afli în sala tronului, alături de Ștefan cel Mare și de dregătorii de la curtea lui, punând la cale strategia pentru următoarea bătălie. Creează un dialog între domnitor și dregători, dialog în care să incluzi elementele din lecția pe care o ai de învățat.
O altă tehnică mnemonică este folosirea acronimelor. De exemplu, ne este mult mai ușor să reținem ANAF decât Agenția Națională de Administrare Fiscală. Același principiu al acronimului poate fi aplicat și atunci când vrei să reții informații noi. Dacă la geografie trebuie să reții vecinii României, poți face un acronim din numele țărilor care se învecinează cu noi: Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina, Moldova pot deveni BUSUM.
În concluzie, îți reamintim că, indiferent de tehnica de învățare pe care o adopți sau de stilul de învățare care îți este cel mai la îndemână, cel mai important lucru pe care îl poți face este să repeți. După cum ai văzut, nu degeaba se spune că ”repetiția este mama învățăturii”!
Invenția stiloului este un subiect dezbătut pe îndelete în mediul online și care stârnește dezbateri destul de aprinse între pasionații de instrumente de scris. Întrebarea este una foarte complexă și ne străduim în acest articol să facem lumină asupra acestui subiect.
Voi cum așteptați Iepurașul? Ați început pregătirile? În articolul nostru găsiți două idei de decorațiuni de Paște ce se fac foarte ușor, atât de ușor încât chiar și cei mici pot participa la realizarea lor!
Citeste mai multColoratul, una dintre cele mai populare activități recreative din ultima vreme, a câștigat foarte mulți adepți în rândul adulților mai ales pentru că este o metodă foarte eficientă de a combate stresul cotidian. Citește articolul nostru și învață cum să colorezi ca un profesionist.
Citeste mai mult